Mediu si sustenabilitate

Mediu și sustenabilitate - protecția mediului și dezvoltare durabilă în Brașov

Mai mult decât oricare dintre celelalte nouă capitole ale viziunii propuse pentru președinția Consiliului Județean, capitolul de azi, cel privind mediul și sustenabilitatea, mi-a dat de lucru dintr-un motiv particular. Mărturisesc că nu sunt atât de alfabetizat pe problemele ecologice pe cât mi-aș dori. Am însă în spate două organizații politice, ce vor deveni foarte curând una singură, cu un istoric îndelung dovedit deja de acțiune pe subiect. Am de asemenea printre colegii din echipa USRPLUS oameni cu puternică aplecare si dedicare pe subiect. Și, poate cel mai important, știu că brașovenii, deloc puțini la număr, au dat nenumărate semnale în ultimii ani că problema îi preocupă cu adevărat și sunt pregătiți să facă eforturi serioase în direcția unui județ cu adevărat sustenabil, nu doar verde în broșurile turistice. 

Spre deosebire de multe dintre celelalte teme pe care le-am tratat aici în ultimele săptămâni, nu am imaginea completă pe termen lung despre unde anume ar trebui să ajungem. Știu de unde pornim, știu binișor inventarul problemelor curente, de la despaduriri la gropi neconforme, de la ape poluate la dezvoltarea haotică, de la lipsa spațiilor verzi la aruncatul gunoaielor alandala prin tot judetul. Sunt multe și sunt importante toate. Nu știu însă care-i “game-changer-ul”, care-i declicul, unde e rotița cea mai importantă din sistem care odată pusă în mișcare ne poate așeza pe traiectoria unei autentice schimbări de mentalitate. Schimbare necesară atât în comportamentul cetățenilor cât mai ales în acțiunile autorității publice. Sunt însă mai mult decât dispus să ascult și cred că, dincolo de oricare tematică particulară, va fi nevoie de o asumare completă, pornită de la vârf, că modul de lucru în tot ceea ce întreprinde autoritatea publică trebuie să se schimbe înspre respectarea a cât mai mulți dintre indicatorii de dezvoltare durabilă. 

Și spun asta fiindcă de fapt aceasta e direcția pe care a stabilit-o fără echivoc Uniunea Europeană in ansamblul ei. Și nu e doar o direcție asumată birocratic, ci un deziderat pe care UE îl susține cu o cantitate impresionantă de resurse financiare. Resurse pe care le vor accesa cel mai cu folos cei care își vor asuma schimbarea de paradigmă. Iar pentru Brașov aceasta chiar poate fi o oportunitate extraordinară. Numai că pentru asta trebuie ca autoritatea publică să înțeleagă că dezvoltarea durabilă nu e doar o corvoadă birocratică ce trebuie bifată formal ci un mod de a gândi tot ceea ce construiești și reglementezi. 

Sunt varii proiecte punctuale pe care împreună cu colegii mei dorim să le implementăm în momentul când vom ajunge în Consiliul Județean. Parcul Natural Brassovia – Geoparc UNESCO ținteste gestionarea unitară si protecția adecvată a întregului areal de pădure din jurul municipiului. Un amplu program de reîmpădurire vizează inventarierea tuturor terenurior degradate aflate în gestiunea UAT-urilor și un plan consistent de recuperare a lor prin plantare. Implementarea colectării selective într-un procent cât mai mare din localitățile județului ne este de asemenea proiect prioritar. Depozitele neconforme și activitatea agenților de salubritate ne sunt de asemenea foarte sus pe agendă. 

Dincolo de toate aceste teme și proiecte cât se poate de concrete, provocarea cea mare este cum creăm o cultură publică și administrativă care să pună in centrul acțiunilor sale sustenabilitatea. Și știu că termenul acesta poate suna cât se poate de abstract însă în fapt multe din problemele cotidiene ale brașovenilor sunt la bază probleme de sustenabilitate: praful, zgomotul și aglomerația din noile cartiere rezidențiale ale orașului sunt o problemă de sustenabilitate; pajiștile de munte transformate în ambuteiaje de weekend sunt o problemă de sustenabilitate; calitatea aerului e o problemă de sustenabilitate. 

De treizeci patruzeci de ani încoace de când protecția mediului și schimbările climatice au inceput să-și găsească locul pe agenda publică a omenirii, temele ecologice au fost privite mai degrabă ca un cost și in general ca un impediment în calea dezvoltarii. Iar această perspectivă este adânc ancorată și în reflexele administrației publice românești. Pactul verde european țintește să schimbe radical paradigma și să transforme sustenabilitatea de mediu dintr-un impediment pentru dezvoltare într-un factor de dezvoltare. Deși putem face multă filozofie despre cine vor fi câștigătorii și pierzatorii relativi ai acestei schimbări de paradigmă in Europa, realitatea simplă pentru Brașov e următoarea: o bună parte din reputația județului nostru, atât ca destinație turistică cât și ca atractivitate din punct de vedere al calității vietii, se bazeaza pe percepția de județ verde. 

La final e in puterea noastră să transformăm percepția în realitate iar pentru asta autoritățile publice din întreg județul vor trebui să își asume să gândească dezvoltarea în termeni de dezvoltare durabilă. Pentru asta va trebui sa ne creștem masiv capacitatea de a genera proiecte în noua paradigmă a pactului verde european, dar, cel puțin la fel de important, va fi să obișnuim administrația publică să integreze ideea de sustenabilitate în fiecare acțiune a ei. E un demers ce nu se va desfășura nici repede, nici ușor, însă este un demers necesar și încă unul din motivele pentru care candidez la președinția Consiliului Județean Brașov.