Activitatea Parlamentară

Activitatea Parlamentară

Tudor Benga deputat USR de Brasov

Începând din anul 2017 reprezint obiectivele și interesele comunității Brașovene în calitate de parlamentar. Pe parcursul acestor ani am apelat la instrumentele instituționale pe care le-am avut la dispoziție pentru a propune soluții practice și sustenabile. Modul în care mi-am concentrat eforturile poate fi rezumat în trei categorii principale:

  • Dezvoltarea comunităților și protejarea intereselor regionale sau cele locale din Jud. Brașov
  • Transparența și echitatea gestionării resurselor publice în perioada stării de urgență
  • Democratizarea accesului la viața politică și reforma electorală

În 2017 am promis un nou mod de a face politică, iar acest principiu a guvernat activitatea mea de zi cu zi ca parlamentar. Principiul care a stat permanent la baza conduitei mele a fost acela al transparenței, al consultării și implicării cetățenilor în decizia politică.

Am menținut viu acest principiu asigurând în permanență o comunicare transparentă cu voi, membrii comunității care m-au desemnat ca reprezentant ales. Am comunicat public, în timp real, cu privire la toate deciziile majore pe care le-am luat în calitate de politician. De asemenea, am prezentat public, în fiecare an, raportul meu de activitate, însoțit de un raport financiar cu privire la cheltuielile cabinetului din suma forfetară. Informațiile cuprinse în rapoartele de activitate, le găsiți și aici, sunt sintetizate mai jos. Cu toate că aceasta nu este o momentan practică comună în viața politică românească, eu consider că a da socoteală cetățenilor este un principiu de bază care asigură transparența în activitatea unui reprezentant politic.

Transparența este o fațetă a subiectului, însă democrația autentică necesită o comunicare bidirecțională. Am considerat mereu importantă misiunea de a da o voce cetățenilor și a facilita implicarea voastră directă în deciziile politice. Am avut, așadar, o preocupare constantă de a lua feedback din partea comunității Brașovene. Am organizat cu regularitate consultări cu cetățenii și dezbateri publice, am ținut legătura cu brașovenii în mediul on-line, iar pe mulți dintre voi v-am cunoscut chiar… în stradă. Pentu că un nou mod de a face politică implică și acest demers, de a deschide în permanență noi canale de comunicare.

 

Este unul dintre cele mai ambițioase și ample obiective pe care mi le-am propus încă de la intrarea în USR, aceasta fiind o promisiune pe care am cuprins-o în campania electorală din 2016.
Pe tot parcursul mandatului actual, am urmărit realizarea acestei reforme și am coordonat ”Clusterul de reformă electorală”, un grup de lucru format din parlamentarii specializați pe legile electorale, care au colaborat cu scopul de a genera politici publice de reformare a acestui domeniu. În acest grup am avut plăcerea de a lucra alături de: sen. Florina Presadă, sen. Radu Mihail, sen. Nicu Fălcoi, Șerban Marinescu precum și alți colegi specializați pe fiecare dintre aceste proiecte.

Viata politica romaneasca este blocata de ani de zile din cauza actualelor legi electorale care blochează accesul noilor participanți și ține alegătorii departe de vot. În Romania este dificil și să candidezi și să votezi. Avem nevoie de o reimprospatare a clasei politice, de o liberalizare a vieții politice, de accesibilizarea votului pentru toți cetățenii României și de o mai bună reprezentativitate a votului.
Democratizarea vieții politice sau pluripartidismul a reprezentat încă de la început o prioritate centrală pentru USR, întrucât acest demers crește șansele de modernizare a societății românești. Acest deziderat este realizabil doar prin reformarea cadrului electoral. Trebuie să regândim mecanismele prin care ne alegem reprezentanții politici.

Așadar, am considerat că mecanismele electorale trebuie modernizate astfel încât să îndeplinească următoarele criterii:

  • Șanse rezonabile de a intra în cursa electorală pentru toți participanții
  • Exercitarea dreptului de vot facilitată de o logistică simplă
  • Reprezentare corectă, proporțională cu datele demografice actuale
  • Echitate în alocarea fondurilor publice către partidele politice

Vezi prezentare video

Scăderea numărului de semnături necesare pentru a candida la funcții publice

Vechiul sistem electoral prevede ca un partid trebuie să strângă 200 000 de semnături pentru a intra în cursa electorală la alegerile parlamentare. Acest număr nu reprezintă o provocare pentru partidele vechi, care au deja un număr mare de membrii. În schimb, defavorizează partidele mai mici și inițiativele politice înființate mai recent.

În vedera democratizării accesului la cursa electorală, am propus reducerea numărului de semnături la 25% (50 000 de semnături) pentru a putea facilita accesul mai multor participanți în cursa electorală. Această măsură stă la baza unui un sistem electoral pregătit să acomodeze spiritul de inițiativă și actorii politici noi, cu potențial reformator.

Soluția tehnică, împreună cu proiectul de lege aferent a fost conceput în cadrul Departamentului de reformă electorală al USR. Acesta este un grup de lucru format din parlamentari și specialiști cu expertiză pe legile electorale, care formulează politici publice de reformare a acestui domeniu. Fac parte din acest grup de lucru în calitate de coordonator și lucrez alături de colegii mei: sen. Florina Presadă, sen. Radu Mihail, sen. Nicu Fălcoi, Șerban Marinescu.

Alegerea primarilor în două tururi

Dintre toate măsurile de reformă electorală de care are nevoie statul român, aceasta este probabil modificarea cu cel mai mare impact direct asupra administrației publice locale. Este nevoie să revenim la alegerile în două tururi pentru a asigura o reprezentativitate corectă în structurile de conducere la nivel local.

În momentul de față un candidat poate fi ales primar dacă primește o majoritate relativă a voturilor (mai mult decât oricare dintre ceilalți candidați), chiar dacă nu deține o majoritate absolută de 50% plus 1 din totalul voturilor care ar fi putut fi exprimate de către cei cu drept de vot . Există în România numeroase exemple de primari care au ajuns în funcție fără a întruni o majoritate democratică:

Decebal Făgădău (Constanța) – 16,12%
Dobre Florin (Ploiești) – 11,07%
Gabriela Firea (București) – 13,84%
Nicolae Robu (Timișoara) – 14,58%

Alegerile într-un singur tur, unde majoritatea relativă este suficientă pentru a câștiga turul de scrutin favorizează partidele mari, care au avut deja în trecut acces la funcții publice și care au un nucleu de votanți în regiune. Acest mecanism protejează vechea clasă politică și face reforma greu accesibilă. Rolul alegerii în două tururi este ca primarul care câștigă la final turul electoral să fie ales cu o majoritate democratică de voturi, 50% plus 1.

Soluția tehnică, împreună cu proiectul de lege aferent a fost conceput în cadrul Departamentului de reformă electorală al USR. Acesta este un grup de lucru format din parlamentari și specialiști cu expertiză pe legile electorale, care formulează politici publice de reformare a acestui domeniu. Fac parte din acest grup de lucru în calitate de coordonator și lucrez alături de colegii mei: sen. Florina Presadă, sen. Radu Mihail, sen. Nicu Fălcoi, Șerban Marinescu.

Aducem donația mică, a cetățeanului, în centrul finanțării partidelor

Vechea legislație de finanțare a partidelor reglementează donațiile mari făcute partidelor politice, însă nu facilitează dreptul fiecărui cetățean de a contribui cu o donație proprie pentru partidul pe care îl susține. Finanțările mari făcute ”la vârf” funcționează, într-adevăr, pentru vechiul mod de a face politică. Însă pentru a putea reforma politica românească este necesar să democratizăm și fluxurile de finanțare.
Din acest motiv, am introdus în circuitul legislativ un proiect de lege care pune în centru donațiile mici, venite din partea cetățenilor. Această inițiativă configurează cadrul legal și logistic care să permită alocarea de donații individuale către partidele politice. Am mărit transparența procesului – obligând partidele să facă publice donațiile primite. Dar în același timp am introdus și un plafon de confidențialitate (de un salariu minim), astfel încât cât mai mulți cetățeni interesați de politică să poată dona fără a se teme de repercursiuni.
https://www.facebook.com/epochtimesro/videos/2274298032895835/?v=2274298032895835

Pl-x nr. 203/2019 – http://www.cdep.ro/proiecte/2019/200/00/3/pl245.pdf

Finanțarea corectă a partidelor locale

Vechiul mecanism de finanțare a partidelor din bani publici dezavantajează partidele mici, de relevanță locală dar care nu își propun o anvergură națională. Algoritmul de finanțare aflat acum în uz ține cont în proporție de 75% de rezultatul la alegerile parlamentare și 25% de rezultatul la alegerile locale.

Am introdus, așadar, un proiect de lege care ajustează algoritmul astfel încât să asigure echitate și pentru partidele de relevanță locală, introducând o pondere egală (50% – 50%) pentru alegerile parlamentare și locale.

Scăderea pragurilor electorale de acces la funcții publice

Vechiul sistem electoral prevede că un partid trebuie să strângă minim 5% din voturi pentru a putea intra în Parlament, Consiliu Local sau Parlamentul European. Această barieră favorizează partidele mari și este prohibitivă pentru partidele mici și înființate recent.

În vedera democratizării accesului la viața politică, am propus reducerea pragurilor electorale la 3% pentru alegerile parlamentare. Pentru Consiliu Local sau Parlamentul European propun renunțarea la bariera procentuală (reducerea pragului la 0%), pentru ca aceasta să fie înlocuită de pragul natural – în cazul în care un partid câștigă cel puțin un loc, va primi locul respectiv, în directă conformitate cu rezultatul votului.

Votul prin corespondență în interiorul granițelor țării

Vechiul mecanism electoral include anumite prevederi despre posibilitatea votului prin corespondență. Însă din păcate acestea sunt extrem de limitate și în realitate nu sunt utilizabile de către cetățeni. USR a regândit procedurile astfel încât votul prin corespondență să fie accesibil în mod real cetățenilor.

Un aspect important al reformei votului prin corespondență este extinderea acestui drept și pentru cetățenii din interiorul granițelor țării. Această facilitate este importantă pentru că, de exemplu în cazul alegerilor parlamentare, dreptul de vot nu poate fi exercitat în afara județului de domiciliu. Această limitare îngreunează logistic exercitarea dreptului la vot. Drept dovadă, tururile de scrutin care funcționează în acest regim au avut constant în istoria recentă o rată a prezenței la urne mult scăută.

Votul prin corespondență în diaspora

În diaspora, votul prin corespondență a reprezentat o soluție la bine-cunoscută problemă a cozilor interminabile de la secțiile de vot. Soluția votului prin corespondență, propusă de USR încă din 2018, a fost implementată pentru prima dată la alegerile prezidențiale din 2019, când peste 25 000 de votanți din diaspora au făcut apel la această modalitate de vot.

În calitate de coordonator al Departamentului de Reformă Electorală al USR, am urmărit acest obiectiv legislativ încă din primele săptămâni ale mandatului de deputat. Am căutat soluții tehnice și am redactat forma legislativă cu input din partea colegilor din departamentul de reformă electorală, cu un input substanțial din partea societății civile, care a reieșit în urma consultărilor.

Modificările aduse la legea electorală în 2019 au fost redactate în forma lor actuală în parlament de Comisia Specială de reformă electorală. Alături de colegul meu, sen. Radu Mihail, am reprezentat USR în cadrul acestei comisii și am avut astfel șansa de a susține personal inițiativele de introducere a opțiunii de vot prin corespondență în diaspora.

Votul electronic la distanță

Am introdus pe 11 mai 2019 în circuitul legislativ proiectul legislativ privind votul electronic la distanță. Este un proiect complex dar necesar, o inițiativă legislativă menită să aducă participarea la vot în linie cu realitățile secolului digital în care trăim. El a fost precedat de un amplu proces de consultare și dezbatere și a implicat numeroși experți din interiorul și exteriorul partidului, atât din România cât și din străinătate.

Cum funcționează votul electronic ?
Votul electronic este o modalitate de exercitare a dreptului constituțional de vota, în cadrul scrutinelor electorale, folosind o aplicație de vot electronic, care trimite buletinul de vot, în deplină siguranță, folosind internetul.

Votul electronic la distanță poate fi folosit pentru toate tipurile de alegeri (locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale), precum și pentru referendumurile naționale ori locale și indiferent dacă alegătorii au domiciliul sau reședința în țară sau în străinătate.

Fiecare cetățean poate vota cu ajutorul unui certificat digital pe care îl obține de la Autoritatea Electorală Permanentă și folosind o aplicație de vot electronic. Procesul de vot electronic va începe cu 6 zile înaintea scrutinului la urne, iar în ziua votului, chiar dacă ai votat electronic, te poți duce la secția arondată, unde poți vota pe hârtie. În acest caz, votul electronic va fi anulat. Doar ultimul vot contează.

Pe site-ul proiectului găsiți mai multe detalii despre inițiativa USR de vot electronic – https://evot.usr.ro/

Reprezentare proporțională a diasporei în parlament

La momentul de față diaspora este sub-reprezentată în parlament. Românii plecați în străinătate sunt o parte foarte mare din totalul cetățenilor și, din păcate, numărul este încă într-o continuă creștere. Chiar dacă aceștia nu pot fi fizic alături de noi, au în continuare atât intenția cât și dreptul constituțional de a participa la viața politică de acasă. Pentru a păstra proporțiile și a asigura o reprezentativitate corectă este nevoie să aducem circumscripția Diaspora în rând cu norma de reprezentare a circumscriptiilor din țară. 

USR propune creșterea numărul de locuri alocate în Parlament pentru circumscripția Diaspora de la 6 la 14.

Construirea Aeroportului Brașov este una din principalele teme pe care am lucrat, și înainte de intrarea în politică dar și pe durata mandatului meu de deputat. Atât în calitate de reprezentant al comunității Brașovene, cât și în calitate de antreprenor, militez pentru construirea Aeroportului Brașov-Ghimbav pe baza unei strategii realiste, bazată pe cifre fundamentate – așa cum este orice investiție responsabilă și sustenabilă. 

Aeroportul este bucata din puzzle-ul de dezvoltare al Brașovului care are cea mai mare capacitate de a-i transforma traiectoria. Îi conferă o legătura directă cu lumea și astfel îi dă autonomia necesară pentru a-și valorifica la maxim avantajele. Îi reduce dependența de București, îi amplifică foarte mult potențialul turistic, îi crează premizele pentru a-și crește industriile dependente de mobilitate (precum IT-ul și outsourcing-ul). De-a lungul anilor am avut constant luări de poziție publică și inițiative practice pe subiect și în Parlament, dar și în ședințele de Consiliu Local, în social media și în presă.

Una dintre cele mai importante realizări la acest capitol este faptul că am conceput soluția tehnică de a obține finanțare directă și necondiționată a Aeroportului Brașov-Ghimbav de la bugetul de stat. Am identificat o sursă de finanțare în cotele defalcate din TVA. Am depus în 2018 un proiect de lege care formula această soluție tehnică. Deși inițial legea a fost respinsă de Senat și în comisii la Camera Deputaților, sursa de finanțare pe care am propus-o se regăsește în legea bugetului pe 2019. Alocarea suplimentară a cotelor defalcate din impozitul pe venit face ca taxele brașovenilor să poată fi utilizate pentru proiectele critice ale Brașovului precum aeroportul.

Dezbatere în comisia pentru administraţie publică
https://www.youtube.com/watch?v=nyBWk6CmCPo

Dezbatere în comisia pentru buget, finanţe şi bănci
https://www.youtube.com/watch?v=3xnak-V1XHk

Dezvoltarea economică și socială a Zonei Metropolitane Brașov este una din principalele priorități ale mandatului meu. Cred că avem potențialul de a fi unul din principalele motoare de dezvoltare ale României și totodată să ne construim o identitate cunoscută la nivel european. Nu doar ca o destinație turistică, ci și ca un pol economic important și o comunitate atractivă pentru calitatea vieții. Vreau sa ne îndeplinim întregul potențial și pun umărul prin toate mijloacele pe care le am la dispoziție ca parlamentar atât la centru cât și la nivel local.
Principala condiție pentru ca acest obiectiv să devină realitate este existența unui plan de dezvoltare. Ceea ce ne lipsește la momentul actual este o viziune clară, pe termen lung cu privire la unde unde dorim să ajungem. Cum anume ne dorim să arate Brașovul în viitor și ce putem să facem pentru a ajunge acolo.

Fiind convins de importanța unui demers de acest fel, am luat inițiativa de a concepe un plan de dezvoltare regională pentru Brașov. În cadrul serialului on-line ”Care-i planul?” sintetizez ideile pe care le-am dezvoltat până la acest moment.

Puteți urmări aici un play-list cu cele 10 episoade:
https://www.youtube.com/watch?v=uWX83hMEVw8&list=PL9wvGyNKFNYiee66T7sYtJ-cwg3d7YIkn

Am depus în circuitul legislativ un proiect de lege pentru promovarea identității culturale a microregiunilor istorice din România, denumite tradițional “‘ţări” sau “ţinuturi”, care încurajează acțiunea comună a administrațiilor locale învecinate, în acest scop.

Un exemplu este Ţara Bârsei, menţionată în documente istorice în anul 1222, ca fiind o regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă localitate, și care se definește prin tradiții, arhitectură, arte și meșteșuguri comune. Alte regiuni istorice cu identitate proprie etno-culturală se regăsesc pe teritoriul românesc sub denumirile de: Ţara Crasnei, Moților, Almașului, Făgărașului, Crişurilor, Mărginimea Sibiului, Ţinutul Secuiesc, Ţara Haţegului (în Transilvania), Ţara Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Țara Românească), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului (în Moldova), Ţinutul momârlanilor (situat pe Valea Jiului), s.a.

Obiectivul proiectului este să creeze un cadru de cooperare între autoritățile locale ce aparțin acestor microregiuni și care au nu doar o cultură comună, ci și o istorie a colaborării administrative. Astfel, dacă cel puțin 3 unități administrativ-teritoriale învecinate, care fac parte din aceeaşi regiune istorică şi au tradiţii culturale comune se asociază între ele și/sau cu asociaţii şi fundaţii cu obiect cultural, acestea pot accesa fonduri pentru proiecte de protejare, conservare şi valorificare a patrimoniului istoric-cultural. Finanțarea proiectelor se va asigura de către Ministerul Culturii, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, din fonduri special alocate.

Acest proiect este un prim pas pentru o descentralizare reală a României care are șanse să reușească doar dacă ținem cont de identitățile culturale comune. Oamenii cooperează mai bine în interiorul grupurilor din care fac parte, pentru că există o încredere construită în sute de ani, și aceasta trebuie să fie premiza oricărei acțiuni de descentralizare și regionalizare. Istoria și cultura comună sunt motorul principal al colaborării administrative. Noi trebuie să învațăm să lucrăm împreună ca indivizi și colectivăți și proiectul meu propune, ca primă etapă, punerea în valoare a patrimoniului cultural comun. Însă el vizează în perspectivă și dezbaterea mai largă privind reorganizarea administrativ-teritorială a României.

După numeroase demersuri și solicitări pe care le-am făcut vis a vis de repararea podului feroviar de la Budila, luat de ape în cursul inundațiilor din 2018, avem acum debutul procedural al reconstrucției, respectiv publicarea în SICAP a licitației pentru studiu și proiectul tehnic pentru refacerea podului. Mi-a fost foarte teamă ca podul de la Budila să nu aibă soarta celui de pe magistrala feroviară București – Giurgiu, luat de ape și abandonat de autorități mai bine de un deceniu. Am vorbit constant despre asta, am făcut amendamente la legea bugetului cerând finanțare pentru el, am depus întrebări și interpelări la Ministerul Transporturilor pe subiect, și mă bucur să văd că aceste eforturi au dat rezultate. Mulțumesc frumos colegului Dan Corolea pentru tot sprijinul în aceste demersuri. Calea ferată spre Întorsura Buzăului este o bucățică de infrastructură importantă a Brașovului, cu valoare atât economică cât și istorică, și sper ca brașovenii care fac naveta pe această rută să se poată reîntoarce la călătoria cu trenul pe acest traseu cât mai curând.

Dezvoltarea pe termen lung a Brașovului este una dintre principalele mele priorități. Iar pentru asta e nevoie și de viziune și strategie pe termen lung, și de participarea cetățenilor la procesul decizional, și de proiecte concrete care să îmbunătățească viața oamenilor.

Unul din principalele obiective strategice pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane este asigurarea mobilității. Din acest motiv, activitatea mea parlamentară include multiple inițiative legislative care vizează finanțarea unor proiecte regionale de infrastructură:

  • Suplimentarea cu 50 mil. lei sumelor alocate pt modernizarea DN 73 Pitesti – Campulung – Brașov
  • 2 mil lei pentru obiectivul de investiții “Varianta de ocolire Fagaras + Drum de legatura
  • 400.000 lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru latirea la 2 benzi pe sens a DN13 pe porțiunea de la ieșirea din UAT Brașov pana la intersecția cu DJ 112A
  • suplimentarea cu 50.000.000 lei a sumelor alocate pentru obiectivul de investiții Autostrada București-Brașov
  • 400.000 lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea lățirii la 2 benzi pe sens a actualei Străzi a Institutului din Brașov, conectarea acesteia cu Varianta Ocolitoare și prelungirea acesteia pana în zona terminalului Aeroportului International Brasov-Ghimbav.
  • 2.000.000 lei pentru realizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic și demararea lucrărilor pentru realizarea a unei conexiunii feroviare cu viitorul Aeroport International Brasov-Ghimbav.

Aici puteți urmări o discuție mai detaliată viziunea mea pe termen lung cu privire la perspectivele de dezvoltare economică ale Zonei Metropolitane Brașov, dar și despre rolul strategic al proiectelor de infrastructură:

Perspectivele mediului de afaceri din Brașov – din serialul ”Care-i planul?” Ep. 9: https://www.youtube.com/watch?v=FQ57U451DIo

Pe perioada stării de urgență generate COVID-19, o mulțime de restricții au fost impuse de către stat sectorului privat. Dar, în mod paradoxal, tocmai instituțiile statului au fost cele care au asimilat mai greu măsurile de distanțare socială. Birocrația sufocantă a României pur și simplu dinamitează eforturile de izolare și distanțare fizică necesare pentru încetinirea epidemiei. Am pierdut fiecare dintre noi ani din viață stând la cozi și plimbând hârtii pe la instituțiile statului, însă în contextul epidemiei birocrația noastră ne va omorâ la propriu dacă nu o reducem.

În acest context, în martie 2020 am depus un proiect de lege care prevede că, pe perioada stării de urgență, absolut orice cerere sau act solicitat de vreo instituție publică din România să poată fi trimis pe email. O copie scanată sau fotografiată va avea valoare de original.

La două luni de la depunerea proiectului de lege, ANAF a acceptat să facă un prim pas spre digitalizare, prin promisiunea că în câteva luni nu va mai trebui să mergem în persoană să ne identificăm pentru a avea acces la platforma digitală Spațiul Privat Virtual și că înregistrarea va fi făcută printr-o platformă video.

Aceasta este victorie importantă, o primă dovadă a faptului că modernizarea este posibilă. Însă este doar un prim pas și facem în continuare eforturi pentru de-birocratizarea și digitalizarea instituțiilor publice.

Am depus, în martie 2020, un proiect de lege pentru diminuarea cu 25% a indemnizației senatorilor și deputaților, pe perioada instituirii stării de urgență și ulterior acesteia, timp de 6 luni calendaristice.

Este un act civic și de solidaritate al Parlamentului României cu cetățenii care se tem acum nu doar pentru sănătatea lor și a celor pe care-i iubesc, ci și pentru posibilitatea pierderii locurilor de muncă și a diminuării veniturilor. Bugetul României a fost sărăcit după trei ani de guvernare incompetentă a PSD. Guvernul României deja a creat fonduri de criză pentru IMM-uri, industria afectată și pentru protecția socială a cetățenilor prin ordonanțele 29 și 30, dar nu am ajuns în vârful pandemiei și e greu de anticipat șocul economic ce va urma. Va crește foarte curând presiunea bugetară pentru satisfacerea necesităților din ce în ce mai mari ale sistemului medical și ale direcțiilor de sănătate publică, pe măsură ce virusul se răspândește și vor apărea mai multe cazuri grave.

Consider că este nevoie de un efort colectiv pentru a ajuta la redresarea situației economice pe durata instituirii stării de urgență, dar și după încetarea acesteia, pe o perioadă de 6 luni necesară reluării activităților economice. Din acest motiv am propus reducerea indemnizațiilor cu un procent de 25%, care să fie folosit pentru combaterea efectelor negative cauzate mediului economic de epidemia de COVID-19, prin modificarea articolului 42, care reglementează dreptul la indemnizație, din Statutul deputaților și al senatorilor.

Dat fiind că există fonduri publice pentru organizarea carantinei și dat fiind că industria HoReCa este oricum printre industriile cele mai afectate, cred că este important ca accesul la aceste fonduri să fie cât mai transparent și cât mai competitiv.

În clipa de față autoritățile locale alocă discreționar aceste fonduri. De aceea am propus prin proiect de lege crearea unei platforme online deschise unde agenții economici, fie ei hoteluri, restaurante sau alți operatori autorizați care oferă cazare sau masă, să poată depune oferte publice pentru a deservi contra cost aceste necesități.

Orice hotel sau restaurant care își dorește să intre în acest microcircuit economic să o poată face facil și transparent, iar decizia de contractate de către autorități să fie luată public în baza unor criterii obiective și în spiritul competiției de piață.

 

În urmă cu 3 ani, am solicitat în cadrul unei ședințe de Consiliu Local Brașov, pentru prima dată, implementarea mecanismului de bugetare participativă. Ulterior, am solicitat în tot județul Brașov adoptarea bugetării participative, pentru a da cetățenilor posibilitatea de a contribui , prin proiectele lor, la o mai buna gestionare a resurselor bugetare pentru creșterea calității vieții în comunitățile lor.

Proiectul a fost adoptat în mun. Făgăraș (2018), mun. Săcele și mun. Brașov, la finele lui 2019, însă nu a beneficiat de promovare adecvată. Acesta a fost motivul pentru care, având rol de promotor principal al procesului de bugetare participativă, am inițiat o dezbatere publică pe această temă, care a avut loc în sala de conferințe a hotelului Aro Palace Brașov în 31.01.2020 cu invitați membri USR Brașov și reprezentanți ai societății civile.

Laura Panait, antreprenor urban, din partea inițiativei “La Terenuri- Spațiu Comun în Mănăștur” a fost unul dintre invitați. Allen Coliban și Ioan Corbu, membri USR Brașov, au fost de asemenea speakeri la dezbatere. Primăria Brașov a fost reprezentată de Bogdan Micu, consilier al primarului, iar societatea civilă a avut intervenții prin vocile Mihaelei Cârstea – Asociația pentru Parteneriat Comunitar Brașov și Kristinei Creoșteanu – Asociația Împreună pentru Dezvoltarea Comunității.

Am demarat acest proiect deoarece încurajez dialogul în societate și doresc o sporire a frecvenței acestui tip de evenimente și a cetățenilor implicați. În comunitatea brașoveană evenimentul a suscitat interes, la dezbatere fiind prezente aproximativ 100 de persoane, o parte dintre aceștia participând și la minisesiunea de pitching organizată la sfarsitul dezbaterii pentru a propune proiecte . Bugetarea participativa a fost anulata temporar în mun. Sacele în contextul crizei generate de epidemia de Covid 19, însă rezultatele din celelalte două municipii au fost relevante : proiectele depuse de cetățeni în mun. Fagaras si mun Brașov au vizat domenii diverse, propunand amenajarea spațiilor verzi și a locurilor de joacă, siguranța circulației, amenajarea spațiilor publice, dar si aplicații de digitalizare a serviciilor publice și proiecte culturale.

Rezumat dezbatere

Înregistrare Dezbatere

Eveniment Facebook

Articole de presă

Postari pentru promovarea mecanismului

Primăria Brașov intenționa să construiască o parcare subterană de 600 de locuri sub Parcul „Nicolae Titulescu”, lucrare care ar fi contribuit la distrugerea unicului parc central brașovean. În calitate de reprezentant al brașovenilor, tinand cont de situația poluării în creștere în Brașov și de numărul scăzut al spațiilor verzi în interiorul orașului, am militat pentru o dezbatere între administrația locală și cetățeni asupra acestui subiect. Dezbaterea publică “Parc sau Parcare” a urmărit sa aducă la cunoștința cetățenilor opiniile specialiștilor din varii domenii în legătură cu toate implicațiile pe care le-ar fi presupus construcția parcării subterane. În premieră pe scena civico-politică brașoveană, reprezentanții primăriei au participat la dialogul inițiat de USR Brașov pe aceasta tema, acceptând propunerea de a identifica soluții alternative pentru construirea unei parcări subterane.

În cadrul dezbaterii, au fost atinse următoarele aspecte:

Istoria Parcului – cum a apărut, cum a supraviețuit în timp, analiză comparativă între Parcul Central şi alte parcuri din lume – invitat arh Gruiha Hilohi.

Importanța spațiilor verzi în interiorul orașelor şi situaţia spaţiilor verzi in Braşov, valoarea unor specii de arbori existenţi în Parcul Central -invitați dr ing George Gârbacea și Bogdan Micu (Primăria Brașov)

Brașov – Urbanism și mobilitate urbană modernă, identitate și viziune – speakeri Tudor Benga, Nicușor Dan și Barabasz Laszlo (viceprimar Brașov)

Impactul pe care l-ar avea construirea parcării și studiu de caz similar : construirea unei parcări sub un parc din Craiova – invitaț Adrian Claudiu Prisnel

Alternative la proiectul propus de către Primărie, fără impact negativ asupra parcului – invitați Gabriel Munteanu (USR Brașov) și arh Marilena Manolache (Primăria Bv)

Situația juridică a Parcului Central – invitată dr.jur. Naomi Reniuț Ursoiu

Moderatorul dezbaterii a fost Marius Vintilă. Evenimentul a avut loc în 28.06.2019 în sala de conferințe a hotelului Aro Palace, beneficiind de prezenta a mai mult de 100 de persoane.
Evenimentul a fost precedat prin distribuirea unei petiții care cerea protejarea parcului și organizarea unui concurs de soluţii: Salvați Parcul Central Brașov , semnată de 6500 de persoane.

A beneficiat și de promovare post eveniment prin relatările presei brașovene, a societății civile și a publicului care a făcut ca sala de conferințe să fie arhiplină. Momentan proiectul este suspendat, presiunea generată la inițiativa lui Tudor Benga a dat rezultate pentru protejarea Parcului.

Rezumat dezbatere

Înregistrare Dezbatere

Eveniment Facebook

Articole de presă

Postari pentru promovarea mecanismului