Economie

Perspective economice pentru Brașov

O discuție serioasă despre strategia economică pentru județul Brașov trebuie să pornească de la baza economică existentă. Și așa cum v-am mai spus și o voi tot repeta, dat fiind că locurile de muncă vor fi prioritate zero pentru mine în perioada ce va urma, aș vrea să pornim această discuție de la structura curentă a ocupării forței de muncă din județ. Fiindcă această structură reflectă de fapt punctele noastre tari și cele slabe și ne dau o idee despre direcțiile în care ar trebui să acționăm pentru a îmbunătăți perspectivele economice ale Brașovului.

Mai bine de un sfert dintre contractele de muncă active in județ la data de 1 iulie 2020, mai precis 61.860 din totalul de 226.625 sunt in industria prelucratoare. Circa 30.000 sunt în comerț. Vreo 21.000 sunt in transport și depozitare. 17.500 în construcții. 10.500 în hoteluri și restaurante. Administrația publică și apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială reunesc circa 40.000 de contracte de muncă și vă voi explica de ce le-am pus la grămadă. Trei ramuri, numite cam lemnos activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și servicii suport, și informații și comunicații reunesc împreună cam 23.000 de contracte de muncă. 5000 de contracte sunt înregistrate oficial in domeniul agricultură și silvicultură. Aceste 8 căldari pe care vi le-am detaliat aici reunesc peste 90% din contractele de muncă din județ.

Am folosit împărțirea de mai sus fiindcă o consider un bun punct de plecare intr-o analiză a perspectivelor economice ale județului. Si voi face încă o împărțire necesară discuției noastre dar cu care probabil nu veți fi toți de acord: cinci din cele opt ramuri menționate sunt generatoare directe de valoare adăugată. Două dintre ele, comerțul și construcțiile, sunt foarte sensibile la evoluția celorlalte, iar ultima, sectorul public, depinde direct de taxele și impozitele produse de celelalte șapte. E imposibil să susții un sector public semnificativ dacă sectorul privat nu generează activitate economică și implicit încasări din taxe și impozite. Și e foarte greu să ai un comerț înfloritor și un sector al construcțiilor dinamic dacă nu ai o bază de locuri de muncă bine plătite în primele cinci care să-ți genereze puterea de cumpărare necesară pentru consum.

De aceea voi vorbi preponderent azi despre primele cinci sectoare ca fiind baza economică pentru prosperitatea actuală și viitoare a Brașovului. Există însă și nuanțe despre celelalte: un program de mari lucrări de infrastructură publică ar putea transforma construcțiile într-un motor economic de sine stătător în județ, și voi detalia subiectul in capitolul infrastructură. Sectorul public la rândul său poate influența traiectoria în sus sau jos, și nu degeaba eu insist pe nevoia Brașovului de a crește atât ca centru universitar cât și ca pol medical regional, și voi reveni asupra subiectului la capitolul educație din program. Și ultimul, dar nici pe departe cel din urmă, sectorul economiei verzi poate ajunge într-o zi să le surclaseze pe toate celalte, în contextul in care la nivel european întreaga paradigmă se schimbă in această direcție și sute de miliarde de euro sunt puse la bătaie de UE într-acolo.

Până acolo însă Brașovul a trăit și trăiește din industrie, logistică, IT & BPO și turism. Brașovul a trăit și trăiește de douăzeci de ani din sectorul privat. Investițiile străine au fost cheie în prosperitatea Brașovului dar antreprenoriatul local a contribuit semnificativ de asemenea iar capitalul românesc are nevoie de sprijin. Baza industrială, în primul rând la nivel de resursă umană, trebuie consolidată și sprijinită să progreseze către produse cu valoare adăugată și aport tehnologic cât mai ridicat. Logistica are un avantaj natural din poziția centrala a Brașovului in țară însă faptul că am fost ocoliți de marile coridoare de transport riscă să ne lase în urmă. IT-ul și BPO-ul au pus bazele unei clase de mijloc tânără și mobilă însă absența aeroportului și fluxul mai restrâns de absolvenți universitari ne-au menținut in urma Clujului, Iașului sau Timișoarei. Despre turism am vorbit deja in detaliu in capitolul trecut al programului așa că nu insist însă fac o precizare: agricultura bio și turismul eco merg mână în mână iar un brand turistic puternic se construiește adesea și pe calitatea recunoscută a produselor locale. Este un cerc virtuos pornit deja în instanțe individuale dar pe care trebuie să îl transformăm în efort instituționalizat la nivel de județ.

Rolul Consiliului Județean într-o strategie economică coerentă este în primul rând să aducă laolaltă resurse publice pentru a facilita sectorului privat dezvoltarea în aceste direcții cheie. CJ-ul poate și trebuie să fie primul facilitator în cazul oricărei investiții industriale de anvergură: de la reglementări și avize, la teren disponibil, la infrastructura de utilități și cea de transport, chiar dacă CJ-ul nu este nicăieri autoritatea publică direct competentă poate sprijini investitorul în a naviga optim parcursul birocratic. Și acesta este și rolul unui departament dedicat de tip “Invest Brașov” al cărui scop să fie căutarea permanentă de posibile investiții în facilități de producție și asistarea lor până la punerea in functiune.

Platformele logistice au nevoie de sprijin similar. Iar odată cu finalizarea aeroportului de la Ghimbav și cu posibila construcție a intermodalului de la Feldioara dimensiunea și complexitatea lor va crește. Și unitățile industriale, și platformele logistice, și centrele de IT si BPO au nevoie de personal calificat. Și deși Consiliul Județean nu administrează unități de învățământ, nimic nu il oprește să direcționeze resurse către programe de recalificare și către colaborări punctuale cu unități de învățământ. Aici este un punct major de sprijin pe care CJ-ul îl poate oferi. Dincolo de rolul său tradițional în zona de infrastructură județeana Consiliul Județean poate și trebuie să se transforme într-un partener al mediului de afaceri care să ghideze investițiile din domenii cheie prin hățișul birocratic, care să construiască o reputație de mediu investițional propice Brașovului, și care să sprijine activ calificarea forței de muncă.

În calitate de președinte CJ vreau să implementez viziunea descrisă mai sus. Vin din sectorul privat și mă voi întoarce în sectorul privat după ce voi termina cu politica. Gândesc antreprenorial, îmi este natural să mă pun în papucii companiilor private, și vreau să construim la Brașov un mediu de business cât mai propice. Cred că Brașovul are mari oportunități de dezvoltare pe verticalele descrise mai sus, chiar și in context covid19, și cred că rolul autorității publice este acela de a crea un cadru cât mai favorabil. Candidez la președinția CJ fiindcă vreau ca Brașovul să își atingă întregul potențial și am convingerea că deși criza coronavirus vine cu mari provocări aduce totodată și oportunități solide de dezvoltare pe mai departe.