Autostrăzi și căi ferate

Timp de patru ani de zile în calitatea mea de deputat de Brașov am bătut la cap în permanență Ministerul Transporturilor, indiferent de numele ministrului în funcție, despre proiectele majore de infrastructură feroviară și rutieră din județ. E un lung șir de interpelări și întrebări, instrumente oficiale de comunicare între parlamentari și ministere, pe care le-am folosit în permanență pentru a pune presiune pe executiv vizând toate proiectele majore de transport ale Brașovului. Calea ferată Brașov-Sighișoara, autostrada Brașov-Comarnic, reabilitarea DN73, podul distrus de la Budila, proiectele de autostradă Făgăraș – Sibiu și A13 spre Bacău, tronsonul CF Brașov-Predeal, intermodalul de la Feldioara, dacă vă uitați la secțiunea interpelări de pe pagina mea de deputat veți găsi zeci de solicitări trimise an de an către Guvern din 2017 încoace.

Alături de aeroportul Brașov, despre care scriu obsesiv încă de cu mult timp înainte de a intra în politică, rețeaua feroviară și rutieră care leagă județul nostru de lume mă preocupă de cu mult timp înainte de a intra în Parlamentul României. Fac de 15 ani naveta săptămânal Bucuresti-Brasov și știu perfect neajunsurile drumului ăsta atât rutier cât și feroviar; familia mea e din zona Branului și știu perfect ce coșmar a devenit DN73; știu foarte bine cum era să faci mai mult până la Nădlac decât apoi din vamă până la Munchen sau cum e sa stai 7 ore in tren până la Cluj. Iar ca antreprenor local în distribuție și logistică știu foarte bine și pe ce potențial uriaș stă Brașovul dacă ar reuși să își pună la punct infrastructura de transport.

N-o să vă vând gogoși, atribuțiile Consiliului Județean în zona de infrastructură mare sunt destul de limitate iar pâinea și cuțitul stau la Guvern nu la CJ pe subiectele acestea. Însă o să vă povestesc mai jos de ce consider că a avea o strategie coerentă pentru tot ce înseamnă infrastructura mare de transport e o necesitate indiscutabilă pentru viitorul președinte al Consiliului Județean Brașov. De ce e important să convingem toate autoritățile locale să tragă în aceeași direcție, de ce e important să prioritizam anumite proiecte înaintea altora, de ce feroviarul poate fi uneori mai important ca rutierul iar conexiunea cu Sibiul mai importantă decât cea cu Bucureștiul, de ce finanțarea europeană post Green Deal și post-Covid poate pune mai multă putere de decizie la nivel local.

CJ Brașov are atribuții directe în principal pe infrastructura județeană de transport, nu pe rețeaua de autostrăzi, DN-uri sau căi ferate, și voi detalia acest subiect intr-un capitol separat al programului meu. Însă există o serie de instrumente ce pot fi folosite de CJ pentru a influența deciziile de la centru și pe infrastructura mare. Planul de amenajare teritorială a județului este unul dintre ele iar revizuirea sa e importantă și va fi o prioritate pentru mine din postura de președinte CJ. Dacă deschideți o hartă a județului veți vedea că există un patrulater în nordul zonei metropolitane cu colțurile in Codlea, Ghimbav, Harman și Feldioara, care va cuprinde într-o bună zi cea mai mare densitate de infrastructură mare a județului Brașov. În acest patrulater va fi și aeroportul, va fi și nodul de legătură între autostrăzile spre Sibiu, București și Bacău, va fi și intermodalul, va fi și spitalul, pe scurt, aproape toate marile proiecte de care se vorbește în Brașov de 30 de ani se regăsesc în acest petec de județ.

Dacă vă uitați azi pe proiecțiile CNAIR-ului veți vedea de exemplu că viitorul A13 șerpuiește prin zona metropolitană, trece direct prin rezervația naturală Lempeș, apoi razant pe lângă Sânpetru, Ghimbav și Codlea, și nu e deloc clar cum anume face joncțiunea cu A3. Lucrurile nu sunt definitive, studiul de fezabilitate pentru A13 acum se întocmește, cel pentru tronsonul Brașov-Făgăraș cel mai probabil va fi revizuit, conexiunea atât rutieră cât si feroviară cu aeroportul încă sunt în planificare, deci modificări vor apărea cu siguranță. Însă tocmai de aceea planul de amenajare teritorială a județului este important, fiindcă acolo se regăsește viziunea noastră, a brașovenilor, despre cum ar trebui organizate optim lucrurile.

Îmi veți spune, bine Tudor, dar lasă-ne cu hărțile și studiile de fezabilitate, că suntem sătui, măcar de-am vedea oricare din ele începute fizic și apoi finalizate. Ceea ce mă duce la al doilea punct: presiunea pe documentații e mai importantă decât pare. Fiindcă și presupunând că mâine s-ar revărsa un șuvoi de bani peste Brașov și am putea construi orice ne taie capul, singurul tronson de autostradă din județ care chiar ar putea fi licitat și pornit de îndată este tronsonul Făgăraș-Sibiu. Restul, și Râșnov-Predeal, și Brașov-Bacău, și Brașov-Făgăraș, încă au lipsuri în documentații și de aceea una din prioritățile leadershipului politic al județului trebuie să fie să punem constant presiune la centru pentru finalizarea documentațiilor. Fiindcă in ziua în care mult trambițatele 80 de miliarde de la Bruxelles vor veni ele se vor duce acolo unde proiectele chiar sunt gata de pornire.

Ceea ce mă duce la ultimul punct pe care voiam să îl ating astăzi: fondurile europene post-Green Deal și post-Covid. Direcția trasată la Bruxelles e clară și e cea corectă: trebuie investit în economia și infrastructura viitorului și trebuie să punem sustenabilitatea de mediu în centrul planificării. Pentru Brașov noua paradigmă legată de fonduri și infrastructură aduce două beneficii. Pe de o parte mai multă putere de decizie la nivel local. Pe de alta faptul că suntem unul din cele mai importante noduri feroviare din România ne plasează într-o poziție foarte avantajoasă deoarece calea ferată e privilegiată în noua arhitectură de fonduri europene.

Îndelung neglijată, infrastructura feroviară din județul Brașov este o mare resursă și o mare oportunitate. Principala noastră magistrală, M300, e in diferite faze de modernizare atat spre Sighișoara cât și spre Predeal. M200 si M400 au nevoie la rândul lor de îmbunătățiri. Iar rețeaua secundară e o excelentă bază pentru transportul feroviar metropolitan despre care voi vorbi în următorul capitol. În plus, intermodalul de la Feldioara e în directa păstorie a Consiliului Județean. Realizarea acestui obiectiv, odată cu finalizarea aeroportului, ar reaseza Brașovul în postura unui hub logistic major, poziție din care Sibiul ne-a eclipsat clar în ultimii ani.

Pentru a concluziona, ce trebuie spus sunt următoarele: chiar dacă nu are atribuții directe asupra principalelor proiecte de autostrăzi și căi ferate ce traversează județul, Consiliul Județean are pârghii prin care poate influența atât ritmul cât și direcția în care evoluează acestea. Dacă Brașovul își joacă inteligent cărțile avem premize pentru a ne recăpăta locul de hub logistic major al României. În calitate de deputat de Brașov am făcut numeroase demersuri în această direcție în ultimii patru ani și am o radiografie cât se poate de actuală a fiecărui proiect de infrastructură de transport din județ. Din postura de președinte al Consiliului Județean pot face mai mult și mai repede în acest scop iar acesta e încă unul din motivele pentru care candidez la președinția CJ Brașov.